ghid de turism
 
Cautare rapida dupa judete
Judet
Localitate
 
Ultimele pensiuni inscrise
 
Lidana 4 stele
Paradis 3 stele
Maris 3 stele
Izvorul Rece 4 stele
 
 
PREZENTARE:
Judeţul Argeşului este situat în bazinul Argeşului Superior cu vecini la nord, munţii Carpaţi, care aparţin de judeţele Sibiu şi Braşov, iar la sud împarte câmpia Găvanul Burdea cu judeţele Teleorman, Olt, urmând cumpăna de ape dintre bazinele Oltului, Argeşului şi Vedea pe latura de vest a judeţului Vâlcea.
De la nord la sud, regăsim toate cele trei forme de relief: munţi, dealuri, câmpii, cu menţiunea că zona, de peste 50%, este ocupată de dealuri, munţii împărţind cu câmpia restul teritoriului. Teritoriul judeţului cuprinde două bazine hidrografice: Bazinul Argeş, în zona muntoasă şi cea deluroasă şi Bazinul Vedea, în zona deluroasă şi cea de câmpie.
Din punct de vedere administrativ judeţul este împărţit în trei municipii -Piteşti, Câmpulung şi Curtea de Argeş, trei oraşe - Mioveni, Costeşti, Topoloveni şi 93 de comune.
Reţeaua de cale ferată însumează 198 km, iar cea rutieră 2.948 km, din care 427 km drumuri naţionale, 740 km drumuri judeţene şi 1.781 km drumuri comunale.


FORTA DE MUNCA
În judeţul Argeş, în luna ianuarie 2006 s-au înregistrat un număr de 145216 salariaţi, iar în luna ianuarie 2007 s-au înregistrat 150476. Pe parcursul anului nu s-au înregistrat variaţii puternice, doar un proces de creştere a forţei de numcă salariată. Domeniul care a acaparat cea mai mare parte a forţei de muncă este indistria (82102 salariaţi), urmat de servicii (64381 salariaţi) şi agricultură (3993 salariaţi).
Câştigul salarial mediu brut în luna ianuarie 2006 a fost de 977 RON, iar în luna ianuarie a anului 2007 de 1158 RON.
Şi în ceea ce priveşte şomajul se înregistrează o creşterea de-a lungul aceleiaşi perioade, de la 15337 şomeri (ianuarie 2006) la 17039 şomeri (ianuarie 2007).
O creştere, dar mult mai uşoară, se înregistrează şi în cazul numărului de pensionari, a căror medie în trimestrul I al anului 2006 a fost de 148001 persoane iar în trimestrul III a fost de 149541 persoane.


DESCRIERE ECONOMICA:
AGRICULTURA: În domeniul agriculturii, mai mult de jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului este teren arabil. Restul este ocupat cu livezi, pepiniere pomicole, vii, păşuni şi fâneţe. Suprafaţa totată cultivată în anul 2004 a fost de 147380 ha, din care cereale pentru boabe se cultivau pe 112852 ha, cartofi pe 4442 ha, plante uleioase pe 20075 ha iar legume pe 7502 ha.
Principalele culturi cerealiere sunt cele de porumb, grâu si secara. Producţia medie la principalele culturi, pentru anul 2004, a fost de: 3789 kg / ha grâu, 5581 kg / ha porumb, 17154 kg / ha cartofi, 17878 kg / ha tomate, 17604 kg / ha ceapă, 21714 kg / ha varză, 23256 kg / ha lucernă.
Efectivul de animale la finalul anului 2004 a fost de: 109050 bovine, 216977 porcine, 149726 ovine şi 15864 caprine.
Importanta agriculturii în judeţ este evidenţiată şi de existenţa a trei institute de cercetare de importanţă naţională: Institutul de cercetări pomicole Mărăcineni, Institutul de cercetări agricole Albota, şi Institutul de cercetări hori-viticole de la Ştefăneşti.

INDUSTRIE: În domeniul industriei, ramurile cu cea mai mare pondere sunt: extractivă a petrolului şi cărbunelui, petrochimică, constructoare de maşini, energie electrică şi termică, combustibili nucleari,electrotehnică şi electronică, expoatarea şi prelucrarea lemnului, industria porţelanului şi faianţei, materialelor de construcţie, textilă şi a produselor textile, încălţămintei, alimentară şi a băuturilor.

TURISM: Dintre obiectivele turistice ale judeţului enumerăm:
  1. Munţii Făgăraş. Sunt masivi, cu caractere alpine bine conturate, cu urme ale glaciaţiei cuaternare.
  2. Barajul Vidraru. Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca înălţime din Europa şi al 15-lea baraj în arc în anul intrării în exploatare (1965). Construcţia barajului a durat cinci ani şi jumătate.
  3. Cetatea Poienari. Cunoscută şi sub denumirea de Cetatea Poenari - după numele vechi al satului Poenari - ea a fost înălţată probabil în secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
  4. Mănăstirea Corbii de Piatră. Aflată în comuna Corbi, pe şoseaua Campulung-Domneşti, mănăstirea Corbii de Piatra este un ansamblu parţial rupestru din secol XIV (XVI). Biserica mănăştirii a fost săpată în stâncă. În rând cu biserica, săpat tot în stâncă, se află un spaţiu amenajat ca un fel de tribunal în aer liber.
  5. Mănăstirea Curtea de Argeş. Construită din piatră de Albeşti, avându-l ctitor pe Neagoe Basarab (1512 - 1521) este una din cele faimoase monumente istorice din România.
Judeţul dispune de o reţea de structuri de cazare pentru turişti bine dezvoltateă. Astfel, în ianuarie 2007 au fost înregistrate 7588 de astfel de structuri, dintre care: 4840 hoteluri, 94 vile turistice, 629 cabane turistice, 1094 pensiuni turistice urbane şi 1642 pensiuni turistice rurale.




 
 

© 2007 TURISM Center, Toate Drepturile rezervate